A beautiful mind : cum sa iei premiul Nobel cu un articol de 28 de randuri
Unde este frontiera dintre geniu si boala mintala? Este posibil ca perceptia distorsionata pe care un bolnav mintal o are asupra lumii sa fie la originea unor idei de geniu? Ce si cum simt acest tip de oameni despre ei insisi si despre lumea care-i inconjoara ? Viata, realizarile si dificultatile lui John Forbes Nash, laureat Nobel pentru economie in 1994, ne pot da citeva elemente de raspuns.
American nascut in 1928, in liceu isi da seama de calitatile sale intelectuale deosebite, cind reuseste sa demonstreze torema lui Fermat in varianta clasica. Profesorii ii remarca insa caracterul foarte special, si nu isi dau seama ca, de fapt, Nash era total plictisit de cursurile din scoala, fiindu-le net superior. La facultate studiaza ingineria electrica, pe care o abandoneaza in favoarea… chimiei. Abandonata la rindul ei, dupa numeroase insistente ale profesorior de matematica. De altfel, parerea sa despre chimie devenise destul de proasta : « o stiinta unde succesul nu depinde de calitatea gindirii ci de cit de bine poti sa manipulezi o pipeta »... Isi termina studiile universitare intr-un timp record, promovind doi ani in unul singur.
Rugat de cele mai mari universitati americane (Princeton, Harvard, MIT) sa faca parte din corpul lor profesoral, realizarile majore nu vor intirzia sa apara. Nu in matematica insa ! Inca din studentie a inceput studii asupra unei probleme majore in… economie, asa zisa “problema a tocmirii”, pe care a rezolvat-o la doar 22 de ani. Solutia lui, numita “echilibrul lui Nash”, formuleaza un concept universal aplicabil la rezolvarea unei situatii de negociere cu un numar arbitrar de parteneri, fiecare avind un numar arbitrar de preferinte. Teoria sa are meritul de a trata diferentiat situatiile de negociere cooperativa si cele de negociere ne-cooperativa, cit si negocierile in care toti partenerii actioneaza rational, in totala cunostinta de cauza sau statistic, ignorind anumite aspecte ale preferintelor celorlalti parteneri.
In 1951, la doar 23 de ani, este promovat profesor la MIT iar la 28 de ani este titularizat, rezolvind in acest timp foarte scurt doua probleme matematice majore. A ratat insa obinerea medaliei Fields (echivalentul premiului Nobel in matematica) din 1958 pntru ca descoperirile sale intirziau sa fie publicate. Aceste probleme poarta nume cel putin exotice, ca de exemplu : « problema demonstrarii scufundarii isometrice a varietatilor riemanniene abstracte in spatii euclidiene».
Perturbarile mintale aveau sa apara in 1959. Este diagnosticat cu schizofrenie paranoica, motiv pentru care demisioneaza de la MIT. Este internat fortat periodic intre anii 60 si 70, iar in timpul unei perioade de « libertate » calatoreste in Europa unde incearca sa obtina statutul de refugiat politic. La inceputul perioadei de schizofrenie, in 1959, i se naste un fiu, care a ramas fara nume atit timp cit Nash a fost internat in spital. In fapt, sotia sa, Alicia, a refuzat sa decida numele copilului fara ca tatal sa-si spuna parerea. Medicamentele administrate in spital nu i-au fost de prea mare folos. Inceputul restabilirii mintale avea sa coincida cu decizia universitatii Princeton de a-i acorda dreptul de folosinta asupra facilitatilor de cercetare de la « Fine Hall », celebru centru de la Princeton al matematicii mondiale. Studentii si colegii il poreclesc « Fantoma de la Fine Hall » pentru ca periodic rezolva noaptea si, mai ales, de unul singur, probleme majore ale matematicii. Dificultatea si originalitatea teoremelor enuntate si demonstrate de Nash in periaoda sa de boala l-au confirmat ca fiind unul dintre cei mai puternici matematicieni ai secolului XX, care spune despre propria-i boala :
« Incepusem sa vad cripto-comunisti peste tot… Incepusem sa cred ca eram un om de mare importanta religioasa si auzeam voci tot timpul. Aueam in capul meu conversatii telefonice cu persoane opuse opiniilor mele. Delirul era ca un vis din care nu reuseam sa ma trezesc. »
La sfirsitul anilor 80 si inceputul anilor 90, aproape restabilit, reia contactul cu lumea academica de care se izolase, ceea ce duce la propunerea sa pentru obtinerea premiului Nobel, care ii este acordat in 1994. Partea financiara a premiului ii este extrem de utila, Nash declarind intr-un interviu ca la acea data era somer si traia majoritar din ajutoare sociale.
Chiar daca primele sale descoperiri au fost facute acum 60 de ani, viziunile lui Nash sunt de mare actualitate : premiul Nobel 2005 pentru economie a fost atribuit pentru rafinarea si confirmarea modelului initial, stabilit de Nash in 1950. Va vine sa credeti ? Articolul lui Nash din 1950 are fix 28 de randuri. Click aici pentru articol.
Viata sa personala este foarte tumultoasa : nu doreste nici un fel de contact cu primul sau fiu, nascut in afara casatoriei in 1953. A fost arestat intr-o razie impotriva homosexualilor, dar a negat o asemenea inclinatie. A divortat de sotia sa Alicia in 1963, dar aceasta il reaccepta in 1970, pentru a trai, dupa spusele sale, ca doi straini care impartasesc acelasi acoperis. Se recasatoresc in 1994, dupa ce Nash primeste premiul Nobel si este printre putinii oameni definitiv vindecati de schizofrenie. El si sotia sa au decedat in 2015, tragic, impreuna, intr-un accident de taxi pe o autostrada din New Jersey. Viata sa a inspirat filmul « A Beatiful Mind », realizatorul fiind insa acuzat ca relateaza cu prea multe aproximari realitatea vietii lui Nash.
http://www-groups.dcs.st-andrews.ac.uk/~history/Mathematicians/Nash.html
Articol scris in 2005 pentru Gandul, publicat sub pseudonim.
Articol scris in 2005 pentru Gandul, publicat sub pseudonim.
Excelent articol!
RăspundețiȘtergere