Fizică şi strip-tease: viaţa unui mediatizat laureat Nobel, Richard Feynman
La banchetul unei conferinţe ştiintifice, profitind de buna dispoziţie creata de excepţionalele preparate, am pus conmesenilor mei, respectabili si venerabili fizicieni si chimisti (printre care si nobelisti) intrebarea : care nobelist cred ei ca ar trebui neaparat prezentat la rubrica de faţa ? Raspunsul, foarte rapid si aproape unanim a fost : Richard Feynman.
Nascut in 1918 intr-o familie de evrei in New York, tinarul Richard este puternic influenţat de catre tatal sau, care-l incuraja sa puna la indoiala pina si conceptele cele mai ortodoxe. Cu un IQ doar puţin peste medie, Feynman este insa un elev stralucit, iar in liceu dezvolta deja citeva teorii matematice originale. Caracteristica sa cea mai pregnanta insa este modul direct de a caracteriza lumea inconjuratoare : la lecţiile de anatomie de exemplu, punea intrabari de genul : « puteţi sa ne arataţi o harta a pisicii ? ».
In perioada doctoratului studiaza fizica cuantica la Princeton si, in parte pentru ca proaspata sa soţie se imbolnavise de tuberculoza, se muta la Los Alamos unde lucreaza la proiectul bombei atomice, rolul sau fiind marginal. Se face insa remarcat : celebrul Niels Bohr il cauta frecvent pentru a avea discuţii stiinţifice, motivul fiind ca Feynman era unul dintre puţinii care avea curajul sa-l contrazica, ceea ce-l ajuta pe Bohr sa-si revizuiasca unele teorii. De asemenea, dezvolta o adevarata pasiune in a deschide safe-urile care conţineau secrete nucleare majore, motiv de ingrijorare pentru superiorii sai. O data cu explozia primei bombe atomice, Feynman afirma ca a fost singurul om care a vazut explozia cu ochiul liber, fara a utiliza ochelarii de protecţie.
Dupa decesul prematur al primei sale soţii, trece printr-o perioada de lipsa de creativitate si este uimit cind mai multe universitaţi majore incearca sa-l atraga. Alege Caltech, unde dezvolta electrodinamica cuantica si fizica heliului superfluid, care la temperaturi foarte joase este caracterizat printr-o lipsa a viscozitaţii. Dezvolta de asemenea celebrele diagrame Feynman, popularizate inclusiv prin pictarea lor pe microbuzul pe care il conducea. Este, de asemenea, un excepţional profesor, cursurile sale de fizica fiind astazi tiparite in zeci de limbi si vindute in peste 3 milioane de exemplare. Obţine premiul Nobel in 1965 pentru lucrarile in electrodinamica cuantica. Se pare ca mama sa a reactionat ciudat la vestea aflarii reputatiei intelectuale a fiului sau: "daca el este printre cei mai inteligenti din lume, lumea asta chiar are o problema".
Viata sa personala nu este tocmai calma : nefericit vaduv in 1945, se recasatoreste pentru o scurta perioada in 1952. Mai tirziu se casatoreste a treia oara, de aceasta data pe viata, soţia daruindu-i un fiu si… o fiica adoptiva. Viata de familie echilibrata nu-l impiedica insa sa mearga, dupa propriile-i spuse, de 6 ori pe saptamina la baruri de strip-tease, dezvoltind pare-se si o foarte serioasa teorie despre cum sa o alegi pe « cea mai beton stripteusa ». Mai multi cunoscuti l-au caracterizat ca fiind un "seducator impenitent".
Notorietatea publica avea insa sa vina in urma dezastrului, in 1986, a navetei Challanger. In comisia de ancheta frustrat de secretomania si frica inginerilor NASA, demonstreaza live la televiziune cum una dintre garniturile navetei isi pierdea elasticitatea la temperatura de lansare (sub 0C) devenind casanta. Calculeaza probabilitatea catastrofelor navetelor spaţiale la 2% (NASA estimase riscul la 1 din 10 000). Din pacate, Feynman a avut dreptate, NASA inregistrind in 2003 a doua catastrofa in aproximativ 100 de lansari.
A prevazut cu mult inaintea altora potentialul nanotehnologiilor in celebrul sau curs "There is plenty of room at the bottom", aici.
Feynman se stinge din viata in 1988, in urma unei rare forme de cancer. Ultimele sale cuvinte au fost: “nu vreau sa mor a doua oara; e atit de plicticos!” iar ultima sa fraza intr-un curs a fost : « ceea ce nu pot crea nu pot intelege ».
Bibliografie : http://en.wikipedia.org/wiki/Richard_Feynman
Carţi : Surely You're Joking, Mr. Feynman! (1985) ISBN 0-393-01921-7
Nota: acest articol nu se vrea decat o succinta si incompleta aducere in atentia publica a unui mare fizician.
Comentarii
Trimiteți un comentariu