Funeriu vs sindicate în fața judecătorului

 CATRE

JUDECĂTORIA TIMIȘOARA

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR. 2927/325/2020

Doamnă/Domnule Președinte,

Subsemnatul Funeriu Petru-Daniel, născut în data de 11 aprilie 1971 la Arad, județul Arad, domiciliat în ... reprezentat legal de avocat XXX :

ÎNTÂMPINARE

La cererea de chemare în judecată formulată de Sindicatul Uniunea Sindicatelor Libere din Invațămantul Preuniversitar- Iași, cu privire la care vă solicit respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Cu cheltuieli de judecată.

MOTIVE:

Petentul solicită pronunțarea unei hotărâri prin care:

1) Să se constate caracterului ilicit al faptelor pârâtului concretizate în declarațiile citate în cerere, ce aduc atingere dreptului la reputație, demnitate și imagine a sindicatului USLIP Iași;

2) Obligarea pârâtului la încetarea săvârșirii faptelor prin care acesta a adus atingere dreptului la reputație, demnitate și imagine a sindicatului USLIP Iași, precum și de a se abține de a mai săvârși fapte de aceeași natură, indiferent de mijloace, în viitor;

3) Obligarea pârâtului la publicare, pe cheltuiala sa, a hotărârii judecătorești într-un cotidian de largă audiență la nivel național, la rămânerea definitivă a acesteia și la publicarea unei declarații de presă prin care să retracteze afirmațiile de la punctul 1 lit. A și lit. B și să prezinte scuze pentru aceste afirmații față de sindicatul USLIP Iași și membrii săi.

Față de faptele prezentate de petent, în susținerea apărării afirm următoarele:

1) Recunosc că postarea din data de 4 decembrie 2019 de pe rețeaua facebook îmi aparține, este adevărată și făcută cu bună credință. 

2) Recunosc existența interviului de la Radio Guerilla și preluarea sa cu acuratețe de siteul edupedu.ro.

3) Resping caracterul ilicit al faptelor (reale) de mai sus și solicit Onoratei Instanțe să constate caracterul licit al faptelor.

4) Solicit instanței să nu dea curs solicitărilor de la punctele 1, 2 și 3 din cererea petentului.

În sprijinul solicitărilor de mai sus formulez următoarele argumente:

1. Afirmațiile făcute de subsemnatul 

• reflectă fidel realitatea percepută de mine, 

• sunt făcute cu bună credință în urma formulării unor opinii pe baza realităților obiective constatate de subsemnatul, menționate mai jos, 

• reflectă adevărul și 

• se circumscriu libertății de opinie și exprimare garantate de art. 29 respectiv art. 30 din Constituția României.

Punctual:

1.1. Sunt acuzat că am ”oferit informații incorecte”, or afirmațiile făcute pe rețeaua facebook conțin date veridice și verificabile, după cum urmează: este adevărat că potrivit informațiilor deținute de mine până la data de 1 noiembrie 2011 sindicatele din educație încasau 1% automat, adică direct, din salariile tuturor profesorilor. Altfel spus, din salariul brut, 1% era virat direct în contul sindicatului, fără să fie creditat în contul cadrului didactic. Am primit numeroase semnale din partea unor cadre didactice cărora, în pofida absenței vreunei adeziuni la vreun sindicat, li se retrăgea în mod automat cotizația sindicală. Pe perioada mandatului meu de ministru ministerul a primit numeroase scrisori de nemulțumire din partea cadrelor didactice care făeau act de această situație. Am solicitat ministerului să pună la dispoziția instanței acele scrisori, însă încă nu am primit un răspuns. În sprijinul acestei afirmații solicit audierea în calitate de martor a doamnei XXX

1.2. Este adevărat că subsemnatul, împreună cu ministrul administrației și internelor și ministrul finanțelor publice, am semnat ordinul 4576 din 2011 prin care cotizația de sindicat nu mai era colectată direct din salariul cadrelor didactice. Prin efectele acestui ordin suma câștigată de cadrele didactice era virată în contul lor, ulterior acestea plătind cotizația sindicală. În urma acestui act și la o lună de la intrarea sa în vigoare, numărul cadrelor didactice care au cotizat la sindicate a scăzut la 7.9% din numărul cadrelor didactice. 

1.3. În urma semnării acestui ordin de către subsemnatul, organizațiile sindicale au exercitat presiuni politice, pe lângă conducerea partidului majoritar din coaliția de guvernare, pentru a mă determina să revin asupra deciziei sau, altminteri, să pierd sprijinul politic al partidului pe care îl reprezentam în guvern. În acest sens a fost solicitat, prin dezinformare, secretarului general al PDL, Ioan Oltean, să exercite presiuni politice asupra subsemnatului în vederea retragerii ordinului susmenționat. Relatările din presă (https://ziare.com/pdl/vasile-blaga/sedinta-cu-scantei-la-pdl-1148031 și https://evz.ro/exclusiv-oltean-catre-funeriu-esti-cel-mai-antipatic-963961.html) sunt adevărate. 

1.4. Totodată, sindicatele din învățământ au acționat în instanță, fără succes, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (MECTS) pentru anularea ordinului  4576/2011. Sentința Curții de Apel București a fost de menținere a ordinului (http://www.hotnews.ro/stiri-esential-11453670-ultima-ora-curtea-apel-bucuresti-dat-castig-cauza-ministerului-educatiei-fata-sindicatelor-procesul-referitor-cotizatiile-sindicale.htm și http://www.hotnews.ro/stiri-esential-12164467-ultima-ora-curtea-apel-bucuresti-respins-cererea-federatiilor-sindicale-din-invatamant-anulare-ordinului-prin-care-nu-mai-retineau-cotizatiile-din-salariile-profesorilor.htm)

1.5. În paralel cu acțiunea civilă de mai sus, federațiile sindicatele din învățământ, inclusiv cea din care face parte petentul, au depus o plângere penală, fiind interogați în această speță fostul secretar general al ministerului, dl. XXX, și directorul general financiar, dl. YYY. Soluția a fost NUP. https://www.bzi.ro/sindicalistii-ieseni-au-facut-plangere-penala-impotriva-ministrului-educatiei-vezi-plangerea-251399

1.6. Sunt acuzat că am prezentat date ”cu rea credință” or este adevărat și documentat că:

• în data de 29 mai 2012, la numai 14 zile de la instalarea în funcția de ministru interimar al educației, dl. Liviu Marian Pop a semnat ordinul 4271/2012 prin care se revine la situația în care sindicatele încasează 1% direct din salariul brut al cadrelor didactice. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-12431313-ministerul-educatiei-decis-retinerea-din-nou-cotizatiilor-sindicale-statele-plata-ale-profesorilor-ministrul-liviu-pop-nu-vad-este-anormal-presedintele-consiliului-national-pentru-combaterea-discrimin.htm

• până cu puțin timp înainte de intrarea în guvern secretar general al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (din care petentul USLIP IAȘI este parte) și unul din cei mai acerbi critici ai mandatului meu ministerial

În aceste condiții este absolut firesc să fie făcută corelarea dintre cerbicia cu care secretarul general al federației (din care petentul face!) ataca măsurile luate de mine în calitate de ministru și acțiunile acestuia din postura de ministru al educației numit chiar de partidul care mi se opunea cu vehemență. Nu este nevoie de capacități intelectuale deosebite pentru a pune în mod legitim sub semnul întrebării caracterul apolitic al sindicatului condus, din postura de secretar general, de cel care devine peste noapte ministru (și ulterior senator) din partea partidului politic care mi se opunea. 

1.7. Caracterul apolitic al USLIP IAȘI este pus serios sub semnul întrebării și de implicarea în alegerile prezidențiale din 2019, despre care implicare pot fi găsite elemente la adresa https://www.educatieprivata.ro/uslip-iasi-in-mijlocul-unui-scandal-dupa-o-postare-pe-facebook-in-care-sustinea-boicotul-la-prezidentiale/

1.8. În cererea formulată de USLIP IAȘI se menționează că potrivit art. 24 din Legea 62/2011 operațiunea de colectare a cotizației sindicale este o obligație a angajatorului, la cererea sindicatului și a membrilor. Petentul mai afirmă că spusele mele ar fi făcute cu scopul de a dezinforma, argumentând că ar fi trebuit să cunosc această prevedere legală întrucât la momentul intrării sale în vigoare eram ministru în funcție. Menționez că art. 24, în forma citată de petent, a fost adăugat în Legea 62/2011 în data de 11 ianuarie 2016, la 4 ani de la părăsirea de către mine a postului de ministru al educației, or postarea mea pe rețeaua facebook vorbește clar despre perioada mandatului meu, în care acea prevedere legală nu exista. Petentul încearcă astfel să inducă în eroare onorata instanță prin minciună.

1.9. Petentul, USLIP IAȘI, afirmă că mint când spun că ”Bani (proveniți din cotizațiile încasate de sindicate) a căror cheltuire nu o verifica nimeni”, aducând drept argument art. 26 din Legea dialogului social, care menționează că ”controlul activității financiare proprii a organizațiilor sindicale se realizează pin comisia de cenzori, care funcționează potrivit statutului și legislației în vigoare...”. Altfel spus activitățile financiare proprii ale sindicatelor sunt verificate de ele însele, adică de nimeni din exterior, ceea ce echivalează cu faptul că, în context, afirmația făcută de mine este adevărată. Pe scurt, în conturile sindicatului intră bani direct din salariul profesorilor prin efortul administrativ al ministerului, iar modul în care acești bani sunt cheltuiți este controlat de respectivul sindicat. În contextul unui control extern inexistent al activității financiare proprii, adică a folosirii cotizațiilor sindicale care se pot ridica până la suma de 20 de milioane de euro anual, este absolut fundamentată opinia subsemnatului că utilizarea acestor bani nu este făcută numai în interesul membrilor sindicali. Mai mult, în pofida eforturilor depuse de mine, nu am putut găsi statutul USLIP IAȘI pentru a mă convinge asupra modului în care este desemnată comisia de cenzori. În documentele primite de la instanță acea parte a statului USLIP IAȘI lipsește.

1.10. Cererii de chemare în judecată formulată de USLIP IAȘI îi este anexată copia minutei Conferinței Județene a USLIP IAȘI din data de 10 martie 2018. În cuprinsul acesteia apare explicit faptul că USLIP IAȘI este proprietarul a cel puțin trei entități care desfășoară activități economice: un hotel la Vatra Dornei, o agenție de voiaj (Sindi tur) și CAR USLIP Iași care, conform informațiilor de pe situl USLIP IAȘI, acordă împrumuturi cu dobândă de 4%. În această situație, coroborată cu faptul că cheltuielile efectuate de USLIP IAȘI, inclusiv cele provenite din operarea acestor obiective, sunt supuse doar controlului intern al sindicatului este justificată suspiciunea asupra utilizării fondurilor strict în interesele cadrelor didactice. În clar, acțiunile de mai sus ale sindicatelor mă fac să am opinia, sinceră și onestă, că, parte din organizațiile sindicale din educație, pe lângă activități specifice, desfășoară și activități suspecte de îmbogățire personală sub paravanul luptei pentru drepturile cadrelor didactice. 

1.11. Folosirea termenului ”cvasi” în afirmația mea demonstrează tocmai buna mea credință și denotă faptul că nu exclud ca unele sindicate să nu fie structuri mafiotizate și să aibă activități în întregime legitime, lăudabile chiar. Nu am menționat numele petentului în afirmațiile mele nici direct, nici indirect și nici sugerat, în consecință este alegerea suverană a petentului să se simtă vizat de postarea mea. Nu pot, astfel, să fiu făcut responsabil pentru alegerea petentului de a se simți vizat de sintagma ”mafiotizat” și nu absolvit de sintagma ”cvasi”. Petentul este cel care percepe că ”mafiotizat” i se aplică, nu eu sunt cel care spune sau sugerează acest lucru.  Așadar el, petentul, este cel care, fără să fie menționat (direct sau indirect) se simte vizat din motive care subsemnatului îi sunt străine și pe care petentul nu a dorit să le expliciteze. Mai mult, din panoplia de înțelesuri ale termenului ”mafiotizat”, petentul a ales să se simtă vizat de înțelesurile cele mai puțin favorabile, posibil pentru a aduce argumete pretențiilor sale, în totalitate nejustificate. Punctul 1.19 explică în detaliu acest aspect.

1.12. Îmi perimit să subliniez onoratei instanțe un argument de natură lingvistică sesizabil oricui dar trecut sub tăcere de petent, posibil cu scopul inducerii în eroare a instanței: postarea mea atribuie două atribute sindicatelor: 

• atributul de a fi ”structuri paralele de putere” și

• atributul de a fi ”cvasi-mafiotizate”.

Așa cum lesne se observă, am folosit ”cvasi” doar legat de caracterul ”mafiotizat” al sindicatelor, nu și legat de caracterul de ”structuri paralele de putere”. Motivul este cât se poate de simplu: așa cum demonstrez la punctul 1.17, sindicatele sunt, toate și cu certitudine ”structuri paralele de putere”, nu sunt însă toate și nu sunt în totalitate ”mafiotizate”. Folosirea termenului ”cvasi” în mod selectiv arată clar convingerea fermă a subsemnatului asupra aspectului incomplet al mafiotizării. Dacă mi-aș permite să fiu ironic la adresa petentului, și solicit Onoratei Instanțe să nu considere această ironie ca o lipsă de respect pentru autoritatea Onoratei Instațe, aș spune că petentul ar fi putut să solicite o ”cvasi-chemare în judecată” sau o ”cvasi-condamnare” a subsemnatului. 

1.13. O serie de lideri sindicali beneficiază de condamnări penale definitive. Îl menționez aici pe dl. Cătălin Croitoru, fost lider al sindicatului Federația Educației Naționale (FEN) și fost deputat PDL și senator PSD, care a fost condamnat la 3 luni de închisoare cu suspendare https://anticoruptie.hotnews.ro/stiri-anticoruptie-21692678-fostul-deputat-catalin-croitoru-condamnat-3-luni-inchisoare-suspendare-pentru-conflict-interese.htm . Sunt de notorietate publică o serie de condamnări penale ale altor lideri de sindicat din alte zone de activitate. De-a lungul argumentației sale petentul afirmă în numeroase rânduri că liderii sindicali respectă legea, or aceste condamnări sunt dovada că a fi lider sindical nu implică automat că persoana respectivă respectă legea, așadar nu este neobișnuit să consider că există suspiciuni asupra onestității unor lideri sindicali. Mai mult, chiar semnatarul cererii de chemare în judecată, Laviniu Lăcustă, a fost catalogat într-o publicație ca fiind ”mogul” (https://www.topiasi.ro/homepage/topiasi/13669-mogulii-%C3%AEnv%C4%83%C5%A3%C4%83m%C3%A2ntului-o-desfiin%C5%A3eaz%C4%83-pe-fosta-%C5%9Fef%C4%83-a-isj-care-a-zis-c%C4%83-elevii-de-la-stat-sunt-ni%C5%9Fte-cartofi-iar-profesorii-sunt-foarte-slabi.html) iar faptul că Laviniu Lăcustă nu a deschis acțiune civilă împotriva acelei publicații arată că, probabil, se simte reprezentat de acel epitet (”mogul”, care conform dex are, printre alte semnificații, și semnificația de ”Persoană foarte importantă, cu puteri discreționare”), or ”puterea discreționară” este adesea asociată cu organizații care nu funcționează potrivit unor reguli curate din punct de vedere instituțional.

1.14. Petentul este nemulțumit și de declarația mea, potrivit căreia, ca măsură zero în educație, aș purcede la ”deparazitarea sindicatelor”. 

În primul rând, prin ”parazit” petentul înțelege ”persoană care trăiește din munca altora”, or este bine-cunoscut faptul că liderii sindicali sunt degrevați de sarcina de a face cursuri, încasând însă salariul aferent, concomitent cu salariul de lider sindical (acest fapt este dovedit de declarațiile de avere ale unor lideri sindicali disponibile la: https://www.ces.ro/newlib/PDF/declaratii-2019/Nistor-Marius-Ovidiu-Davere.pdf https://www.ces.ro/newlib/PDF/declaratii-2016/Hancescu-Simion-Davere.pdf ). 

Art. 263. alin. 10 din Legea 1/2011 (introdus în 2013) stipulează: ”Personalul didactic de conducere, de îndrumare şi de control poate fi degrevat parţial de norma didactică, pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, elaborate cu consultarea federaţiilor sindicale reprezentative din învăţământ. De acelaşi drept pot beneficia şi persoanele desemnate de federaţiile sindicale reprezentative din învăţământ, ca urmare a participării la procesul de monitorizare şi evaluare a calităţii sistemului de învăţământ, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. Prin acelaşi ordin se stabilesc atribuţiile persoanelor degrevate de norma didactică”. 

Or, prin aceste prevederi, consider că liderii sindicali care aleg să fie plătiți pentru o normă didactică nesusținută la catedră corespund întocmai definiției termenului ”parazit” pe care petentul o invocă: liderii sindicali sunt plătiți pentru nedesfășurarea unei munci, din munca efectuată de alte cadre didactice. Menționez că acest mod de ”parazitare” a muncii colegilor nu este ilegal, ci doar dăunător, tot așa cum parazitarea omului de către tenie nu este ilegală, ci dăunatoare. În general nu am acuzat sindicatele că desfășoară activități ilegale, ci și activități dăunatoare interesului public și consider în continuare că situația dată descrie cu acuratețe fenomenul parazitării.

În al doilea rând, indiferent care este conotația reținută pentru termenul ”parazit”, faptul că petentul se consideră jignit de afirmația că dacă aș fi ministru al educației aș ”deparazita sindicatele” nu rezistă unei sumare examinări din punct de vedere logic: 

• daca acțiunea de ”deparazitare” ar fi ceva negativ din punctul de vedere al petentului, ar însemna că contrariul acestei acțiuni (parazitarea) sau inacțiunea (adică păstrarea paraziților în sânul sindicatului) ar fi mulțumitoare pentru petent, deci petentul consideră binevenită prezența paraziților în sânul sindicatelor. 

• Fie nu este așa, deci petentul vrea, asemeni mie, un sindicat fără paraziți și atunci petentul minte când spune că este jignit de o eventuală acțiune de ”deprazitare”, 

• fie este așa (adică petentul acceptă (activ sau tacit) paraziți în sindicat) și atunci, într-adevăr, prezența cuvântului ”cvasi” în caracterizarea sindicatelor (”cvasi-mafiote”) este inutilă. În acest din urmă caz, adică în situația în care petentul dorește paraziți în sindicate, și dacă petentul consideră, sunt de acord să rectific, în mod public, afirmația mea și să schimb din “sindicatele sunt structuri cvasi-mafiotizate” în “sindicatele sunt structuri mafiotizate”.

1.15. De-a lungul timpului lideri sindicali, printre care și Laviniu Lăcustă, liderul petentului USLIP IAȘI, m-au insultat atribuindu-mi caracteristici neconforme cu realitatea. În doar unul din aceste exemple, Laviniu Lăcustă a afirmat despre subsemnatul că ”Daniel Funeriu este la nivelul omului de Neanderthal” https://www.bzi.ro/laviniu-lacusta-daniel-funeriu-este-la-nivelul-omului-de-neanderthal-268770

Această afirmație, făcută explicit și fără niciun spirit vădit de glumă sau figură de stil, este total neadevărată: subsemnatul nu a vânat niciodată și nu s-a hrănit niciodată cu rinocer (așa cum este documentat că ar fi făcut omul de Neanderthal) iar omul de Neanderthal nu avea cunoștințele necesare elaborării unei teze de doctorat în chimie supramoleculară și nici dezvoltarea unor tehnici speciale de biochimie, așa cum subsemnatul a făcut (o selecție a publicațiilor științifice în cele mai reputate jurnale internaționale de știință poate fi găsită la http://funeriu.blogspot.com/2019/06/list-of-publications.html). Această afirmație vădit necinstită făcută de petent demonstrează că adjectivul ”veros”, în înțelesul său de ”necinstit” (conform DEX) nu ar fi folosit abuziv de subsemnatul la adresa petentului și ar reflecta un adevăr. Totuși din examinarea oricât de atentă a textului meu (de fapt a tuturor declarațiilor mele) se observă ușor că nu am făcut nicio referire la adresa petentului și acest lucru era imposibil pentru că uitasem existența petentului, de care mi-am reamintit cu ocazia prezentei cereri de chemare în judecată. Este limpede așadar că liderul organizației petente este cel care a făcut afirmații necinstite, adică ”veroase” la adresa subsemnatului și nu invers.   

1.16. Petentul are dreptate când afirmă că postările mele, publice pe rețeaua facebook, generează un mare interes. În același timp generează și un mare număr de comentarii, covârșitoarea majoritate în favoarea celor spuse de subsemnatul. Se poate lesne constata prin accesarea linkurilor de mai jos ale postărilor mele (dar și prin accesarea articolelor de presă citate în cadrul acestui material) că un număr semnificativ de cadre didactice au ajuns la concluzii similare cu ale mele referitor la subiectele tratate. Prin urmare, este limpede că opiniile exprimate de mine nu sunt exclusiv subiective, făcute cu rea credință, ci reprezintă un curent de gândire semnificativ, prezent în rândul cadrelor didactice și au un element obiectiv împărtășit de un număr mare de oameni. Am ales să nu încarc instanța cu copii imprimate ale tuturor comentariilor cititorilor identificabili din dorința de a economisi hârtie și a participa la o lume mai verde, atașez însă linkurile postărilor care pot fi lesne consultate de oricine. Îmi exprim disponibilitatea, dacă instanța solicită acest lucru, să și imprim în format pe hârtie al comentariilor exprimate de sute de profesori pe pagina mea de socializare facebook, presupun însă că în epoca digitală link-urile din această întâmpinare sunt suficiente.

https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=1506322812888968&id=100005337912730

https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=1505883856266197&id=100005337912730

https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=1505808536273729&id=100005337912730

https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=1303041213217130&id=100005337912730

https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=1297826960405222&id=100005337912730

1.17. Petentul consideră că afirmația subsemnatului conform căreia sindicatele ar fi ”structuri paralele de putere în sistem” este incorectă și prejudiciabilă sindicatelor. Afirmația mea este 100% corectă iar petentul mimează faptul că ar fi ofensat, inducând instanța în eroare.  

Faptul că am numit sindicatele “structuri paralele de putere în sistem” (ceea ce, cf, Art 8, lit g din statutul USLIP IAȘI este chiar în statutul petentului (acea pagină apare în cererea de chemare în judecată formulată de petent) precum și afirmat de sindicate de fiecare dată când înving în instanță ministerul de resort) se bazează și pe experiența mea în calitate de ministru. Un astfel de exemplu, de notorietate publică, este amenințarea cu greva generală în perioada organizării bacalaureatului din 2010. Liderii sindicali din teritoriu exercitau presiuni uriașe pentru ca inspectorii școlari generali să nu poată mobiliza cadrele didactice necesare pentru organizarea bacalaureatului. Mai mulți inspectori scolari generali mi-au adus la cunoștință aceste presiuni, poate cele mai intimidante fiind cele din județul Dolj, exercitate asupra inspectorului școlar general Diana Bușoi, aflată în situație vulnerabilă din cauza cancerului în fază terminală de care suferea. Presa a relatat acele incidente. Mai mult, această opinie exprimată de mine, și demonstrată mai sus ca fiind adevărată, este împărtășită și de lideri de opinie din domeniul educației: https://www.contributors.ro/sindicatele-conduc-inva%C8%9Bamantul/

1.18. Petentul, afirmă că “fac o legătură de cauzalitate (...) între proveniența sumelor provenite din cotizațiile membrilor de sindicat (...) și lipsa fondurilor materiale/financiare pentru toalete”, insă trei rânduri mai jos tot petentul afirmă că nu cunoaște la ce m-am referit, el atacând o eventuală intenție de a stabili o relație de cauzalitate, nu o afirmație certă. Fraza exactă spusă de mine este “în iunie 2012 Ponta a reintrodus  virarea automată a 1% din salariu către sindicate, adică vreo 20 de milioane de euro anual. Noh, acum poate înțelegeți de ce nu sunt bani pentru toalete. Că sunt pentru sindicaliști veroși.”. 

Recunosc în fața onoratei instanțe că în fraza mea s-a strecurat o mică eroare: ordinul prin care guvernul Ponta a revenit la colectarea automată a banilor din salariul profesorilor a fost aprobat în 29 mai 2012 și nu în iunie 2012 așa cum am afirmat. Colectarea automată a cotizațiilor a avut totuși loc în iunie 2012. În afară de această mică lipsă de precizie, invederez instanței două aspecte, unul de formă altul de fond.

Aspectul legat de formă: în realitate nu afirm nimic. Sugerez doar că cititorul POATE înțelege lipsa banilor pentru toalete și prin prisma elementelor prezentate de mine. Exprim opinia unei posibile relații de cauzalitate, nicidecum certitudinea, invitând cititorul să analizeze singur situația de fapt, formându-și propria opinie. Modul în care cititorii și-au format propria opinie poate fi observat din numeroasele comentarii la textul meu.

Pe fond: legiuitorul este cel care decide modul de alocare a banilor publici. Prin natura sa bugetul de stat nu este infinit, așa că orice sumă alocată într-o parte este luată din altă parte. Subsemnatul consideră că este în interesul Educației din România ca sumele aferente a 1% din salariile profesorilor să fie investite în construcția de toalete mai degrabă decât colectate direct în conturile sindicatelor. Mai mult, sindicatele din învățământ beneficiază de 125 de norme didactice degrevate. Astfel 125 de lideri sindicali sunt plătiți, anual, fără să predea, o sumă de cel puțin 8.000.000 de lei din bani publici. Estimativ, în ultimii 20 de ani, suma plătită de Statul Român liderilor de sindicat ca urmare a degrevărilor de normă didactică este de 160.000.000 de lei. Un calcul rapid arată că dacă această sumă era folosită pentru renovarea toaletelor din școli astăzi în România nu mai începeam școala cu toalete în fundul curții. Iată de ce sintagma “cvasi-mafiotizate” se potrivește sindicatelor: pentru că își apără cu dinții interesele meschine (normele degrevate) față de interesul superior al elevilor și profesorilor (și ei “beneficiază” de toalete insalubre în fundul curții. Subliniez că relația de cauzalitate dintre banii plătiți de stat liderilor sindicali și lipsa banilor pentru renovarea toaletelor este, în opinia mea, directă,  atât sumele uriașe de bani care intră în conturile sindicatelor, cât și cei care servesc la renovarea toaletelor, o problemă recurentă în sistem, fiind la origine publici).

1.19. Petentul afirmă în nennumărate rânduri că respectă legea, deci nu i se potrivește sintagma de “structură cvasi-mafiotizată”. Niciunde nu am spus sau sugerat că nu ar respecta legea, dar subliniez că am spus ”cvasi-mafioți” nu ”cvasi-borfași” pentru că mafiile se deosebesc fundamental de borfașii ordinari, prin cel puțin două caracteristici:

• ”mafiile” adesea atrag de partea lor sprijin popular prin tehnici de tip “Robin Hood”: în esență iau de la bogați și dau la săraci. Notorii pentru sprijinul popular sunt Cartelul Drogurilor din Medelin sau celebrul Jimmy Hoffa. Borfașii însă sunt supuși oprobiului public și vânați de public.

• Mafiile se îmbogățesc pe baza legilor, nu încălcându-le, pentru că prin forța politică pe care o dezvoltă schimbă legi pentru a le servi interesele. Borfașii însă, încalcă legile. Un exemplu ilustrativ în acest sens este propunerea legislativă de scoatere a liderilor sindicali de sub oblibgația de a completa declarații de avere, propunere făcută exact de fostul secretar general al FSLI, federație din care face parte petentul http://www.cdep.ro/proiecte/2020/400/20/1/em541.pdf Aceste elemente arată că opinia corectă este cea exprimată de mine, anume că ”sindicatele sunt structuri cvasi-mafiote”, nu formate din ”cvasi-borfași” așa cum, prin cererea de chemare în judecată afirmă petentul că aș fi afirmat. 

Mai mult, ceea ce s-a întâmplat cu legislația în domeniul educației din 2012 încoace este exact expresia acestui modus operandi ”mafiot”: sub impulsul unor lideri sindicali deveniți miniștri și/sau senatori s-au modificat legi în interesul financiar al sindicatelor. Enumăr, cu titlu de exemplu, introducerea în lege în 2013 a degrevării de normă didactică pentru liderii sindicali, cu plata salariului aferent (art 263, alin 10 din Legea 1/2011), obligarea, inițial prin ordin al ministrului, ulterior prin lege (introducerea în 2016 a art. 24 în Legea 62/2011) automate a cotizației sindicale direct din salariul cadrelor didactice, precum și conferirea unei serii de alte roluri de putere în sistem. Faptul că îmbogățirea prin efectele legii date în interes propriu de oameni veroși este o permanentă amenințare la adresa României a fost înțeles recent de mase mari de români care au manifestat în număr impresionant împotriva modificărilor din justiție promovate de membri ai Parlamentului României în interes personal. Adesea aceste comportamente au fost numite de publicul larg, pe bună dreptate, ca fiind mafiote. În luarea mea de poziție atacată de petent nu fac altceva decât să constat adevăruri și să subliniez pericolul ca zona educației să fie, la rându-i, mafiotizată.

1.20. În general am făcut numeroase remarci referitoare la importanța sindicatelor pentru bunul mers al unei societăți democratice, atât din postura de ministru cât și din cea de persoană privată. Am considerat însă că sindicatele din domeniul educației nu corespund decât în mică măsură nevoilor sistemului educațional și societății, însă corespund în mare măsură intereselor financiare și materiale ale liderilor sindicali. 

1.21. În concluzia capitolului 1 al acestei întâmpinări: 

acțiunile sindicatelor și stare de fapt descrise la punctele 1.1-1.20 se circumscriu cel puțin uneia dintre definițiile din dex a termenului ”mafiot”, anume: ”3 (Fig) Grup de persoane legate între ele prin preocupări comune, care-și apără cu orice preț interesele meschine.” (desigur, din panoplia de semnificații a termenului “mafiotizat” petentul a ințeles să invoce semnificatia care a considerat că-i profită in demersul său juridic impotriva subsemnatului). Aceste acțiuni se circumscriu și uneia din semnificațiile termenului ”veros”, anume ”suspect”. Mai mult, sintagma folosită de subsemnatul este ”cvasi-mafiotizate”, or, așa cum e limpede că petentul arată că știe, ”cvasi” are semnificația de ”pe jumătate; aproximativ, cam; aproape”. Subliniez că în cererea sa petentul nu spune, clar, dacă este deranjat de existența cuvântului ”cvasi” și ar fi considerat corect ca organizațiile sindicale să fie numite, simplu, ”structuri mafiotizate”. 

2. Doresc să îmi exprim regretul pentru faptul că onorata instanță este obligată de petent să se încarce cu astfel de dispute sterile, demne de certuri între copii în pauzele dintre ore. Regret că trebuie să dau răspunsuri detaliate, care consumă timpul onoratei instanțe, deturnând-o de la cauze importante și consumând bani publici în situația de pandemie în care ne aflăm. Este important să ne ocupăm de chestiuni esențiale și nu de chestiuni periferice. 

În toată activitatea mea din România am înțeles să servesc adevărul, onoarea și cinstea până la capăt și să mă ocup de chestiuni esențiale. De exemplu am stârpit, în 2011, frauda generalizată și general cunoscută de multă vreme de la bacalaureat. Am început o adevărată cruciadă anti-plagiat și luptă împotriva corupției. Din păcate, chiar dacă cunoșteau foarte bine aceste elemente dezastroase pentru moralitatea actului educațional din România, liderii sindicali nu au adus niciodată în atenția publică aceste comportamente și nici nu au propus soluții pentru remedierea lor. Spre deosebire de sindicatele din educație eu am acționat făra compromis, dovedind atașamentul față de adevăr. De aceea, și coerent cu acțiunile mele de până acum, având în vedere acuzațiile aduse de petent, asupra cărora onorata instanță se va pronunța, sunt obligat să constat că este nevoie de o examinare mai detaliată a elementelor aduse în discuție de subsemnatul prin postarea incriminată dar mai ales de petent prin răspunsurile sale, examinare care să meargă dincolo de tranșarea de către onorata instanță a unei dispute pe alocuri puerilă și lipsită de interes public.

Doresc, ca cetățean responsabil și preocupat de aflarea întregului adevăr, să am posibilitatea de a formula o apărare completă la acuzațiile aduse, chiar dacă consider că cele descrise la punctul 1 demonstrează limpede lipsa unei fapte ilicite, lipsa unui prejudiciu și lipsa unei vinovății. Exercitarea deplină a dreptului la apărare la acuzațiile aduse de petent presupune examinarea de către subsemnatul a unor documente care nu sunt făcute publice de petent, după cum urmează : a) veniturile liderilor sindicatului USLIP IAȘI, b) modul prin care au fost aleși/desemnați membrii comisiei de cenzori, c) detaliile contabile referitoare la modul în care USLIP IAȘI cheltuiește fondurile provenite din cotizații și activități economice.

Ca atare, în vederea neîngrădirii dreptului la apărare solicit cu respectul cuvenit onoratei instanțe să oblige USLIP IAȘI să îmi transmită următoarele documente:

1) Veniturile totale ale liderilor USLIP IAȘI, în particular veniturile președintelui USLIP IAȘI, ale membrilor Biroului Executiv, ale membrilor Consiliului Județean USLIP IAȘI, ale membrilor Comisiei de Cenzori precum și ale tuturor liderilor de sindicat care beneficiază de degrevare de normă didactică totală sau parțială pe întreaga perioadă a deținerii funcțiilor din cadrul USLIP IAȘI sau, alternativ, pentru ultimii 10 ani

2) Procesul verbal al alegerii membrilor comisiei de cenzori și Cvul acestora

3) Modul în care sumele provenite din cotizații și activități economice au fost cheltuite în ultimii 10 ani.

În concluzia acestei întâmpinări:

• consider că nu există o faptă ilicită, întrucât toate afirmațiile făcute de mine fac parte din exercitarea dreptului la opinie și liberă exprimare. Pentru fiecare opinie exprimată am adus date și argumente care demonstrează, fără putere de tăgadă în opinia mea, nu doar că opiniile exprimate au la bază elemente concrete care sunt în totalitate adevărate, dar și că toate afirmațiile au fost făcute cu bună-credință, așa cum reiese din punctele 1.1-1.16. Mai mult, nu sunt o voce singulară care exprimă aceste puncte de vedere, existând numeroase puncte de vedere identice sau apropiate cu ale mele.

• Mai consider că nu există și nu poate exista niciun prejudiciu cauzat USLIP IAȘI. Petentul afirmă că prejudiciul ar consta în ”existența riscului viitor și cert ca din sindicat să se retragă membri, înregistrându-se astfel o pagubă iminentă de ordin material”. Așa cum este cunoscut publicului larg, cadrele didactice sunt persoane cu o foarte bună pregătire intelectuală și o bună cunoaștere a propriilor interese. În consecință este limpede că dacă cele prezentate de mine ar fi lucruri neadevărate și nu ar reflecta realitatea, cadrele didactice, care cunosc bine realitatea cotidiană din școlile unde predau, nu ar lua în considerare aceste opinii. În consecință cele afirmate de mine, dacă ar fi neadevărate, nu ar putea să cauzeze retragerea cadrelor didactice din sindicat. Dacă însă cadrele didactice, persoane dotate cu un înalt simț al discernământului, consideră că spusele mele sunt adevărate, atunci acestea nu sunt sancționabile de instanță. 

Mai mult, având în vedere că postarea mea datează din data de 4 decembrie 2019, adică de 8 luni, presupusul risc nu mai este ”viitor”, adică presupus, ci ”trecut”, adică real și verificabil. Petentul este așadar, astăzi, în poziția de a demonstra existența prejudiciului invocat, nu doar iminența sa. Totodată, în cazul în care petentul a înregistrat retrageri ale membrilor, pentru constatarea prejudiciului cauzat de subsemnatul petentul trebuie să demonstreze concomitent două lucruri: 

1) că retragerile din USLIP IAȘI au la origine postările mele și 

2) că cele afirmate în postări sunt false. Or nu se face nici proba existenței retragerilor, și cu atât mai puțin a retragerilor din pricina postărilor subsemnatului. 

Așa cum am explicat la punctele 1.1-1.21, invit instanța să constate pertinența argumentelor aduse de mine și adevărul vehiculat în ele.

• Consider că orice formă de vinovăție de-a subsemnatului este absentă, întrucât așa cum am demonstrat la punctul 1, toate afirmațiile au fost făcute cu bună credință. 

• Consider că la punctul 1 al acestei apărări am adus argumente suficiente legate de forma acuzării și, parțial, de fondul ei. Consider că argumentele aduse la punctul 1 al apărării ilustrează clar lipsa condițiilor unei răspunderi civile delictuale, întrucât nu am comis nicio faptă ilicită, nu există prejudiciu, și nici vinovăție pentru că nicio afirmație nu a fost făcută cu rea credință (vădită sau ascunsă). 

3. Raportat la normele in vigoare de care subsemnatul ințeleg să mă prevalez, menționez următoarele:

Subsemnatul, consider faptul că in speța de față sunt aplicabile dispozițiile care reglementeaza răspunderea civilă delictuală, Codul Civil, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului si Constituția Romaniei.

Potrivit dispozițiilor art. 70 Cod Civil:  (1)Orice persoană are dreptul la liberă exprimare.(2) Exercitarea acestui drept nu poate fi restransă decat in cazurile și limitele prevazute la art. 75.”

Art. 75 Cod Civil statuează: “(1) Nu constituie o incălcare a drepturilor prevazute in această secțiune atingerile care sunt permise de lege sau de convențiile și pactele internaționale privitoare la drepturile omului la care Romania este parte.(2) Exercitarea drepturilor si libertăților constituționale cu bună-credință și cu respectarea pactelor și convențiilor la care Romania este parte nu constituie o incălcare a drepturilor prevăzute in prezenta secțiune.”

De asemenea, art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, consacră dreptul la liberă exprimare, drept care include libertatea de opinie și libertatea de a primi sau a comunica informații sau idei, fără ingerințe nejustificate din partea autorităților publice. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat faptul că: „(...) libertatea de exprimare constituie unul din fundamentele esențiale ale unei societăți democratice (...) fiind valabilă nu numai pentru informațiile sau ideile primite favorabil sau considerate ca inofensive ori indiferente, dar și pentru acelea care izbesc, șochează ori ingrijorează o anumită parte a populației.” (cauza Handyside c Regatului Unit)

Totodată, potrivit art. 1357 Cod Civil: „cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită săvarșită cu vinovăție, este obligat să il repare.”

Luand in considerare prevederile legale antemenționate, rezultă faptul că pentru a putea fi angajată răspunderea civilă delictuală, este necesară intrunirea cumulativă a mai multor condiții: existența unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu, existența unui raport de cauzalitate intre fapta ilicită și prejudiciu, existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul, constand in intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat, ori cea mai ușoară culpă.

Astfel cum am mai afirmat in cadrul prezentei intampinări, subsemnatul apreciez că nu se poate vorbi despre o răspundere civilă delictuală dacă NU s-a produs un prejudiciu, o pagubă, o daună. Pentru ca un prejudiciu să fie susceptibil de reparare, trebuie indeplinite cumulativ anumite condiții, respectiv: să fie cert, adică să fie sigur atat in privința existenței sale, cat și in privința posibilității de evaluare și să nu fi fost incă reparat.

Or,  postarea subsemnatului, după cum am arătat, datează din data de 4 decembrie 2019, adică de 8 luni. Presupusul risc nu mai este ”viitor”, adică presupus, ci ”trecut”, adică real și verificabil. Petentul este așadar, astăzi, în poziția de a demonstra existența prejudiciului invocat, nu doar iminența sa. Totodată, în cazul în care petentul a înregistrat retrageri ale membrilor, pentru constatarea prejudiciului cauzat de subsemnatul acesta trebuie să demonstreze concomitent două lucruri: 1) că retragerile din USLIP IAȘI au la origine postările mele și 2) că cele afirmate în postări sunt false. Or nu se face nici proba existenței retragerilor, și cu atât mai puțin a retragerilor din pricina postărilor subsemnatului. Și toate aceste aspecte ar trebui să fie probate in contextul in care, astfel cum ușor este de observat, in postarea subsemnatului nu am făcut niciunde referire in mod explicit la petent.

Luand in considerarea toate cele menționate mai sus, probele de care am ințeles să mă folosesc in apărarea mea, coroborate cu textele legale invocate, solicit onoratei instanțe respingerea cererii de chemare in judecata formulată de petent, ca neintemeiată.

In drept: texte legale invocate in cadrul intampinării.

In probațiune: solicit admiterea probei cu inscrisuri;

Totodată, solicit respectuos onoratei instanțe să oblige petentul să depună la dosarul cauzei următoarele documente, cu posibilitatea de a-mi completa prezenrta intampinare in funcție de informațiile furnizate:

4) Veniturile totale ale liderilor USLIP IAȘI, în particular veniturile președintelui USLIP IAȘI, ale membrilor Biroului Executiv, ale membrilor Consiliului Județean USLIP IAȘI, ale membrilor Comisiei de Cenzori precum și ale tuturor liderilor de sindicat care beneficiază de degrevare de normă didactică totală sau parțială pe întreaga perioadă a deținerii funcțiilor din cadrul USLIP IAȘI sau, alternativ, pentru ultimii 10 ani

5) Procesul verbal al alegerii membrilor comisiei de cenzori

6) Modul în care sumele provenite din cotizații și activități economice au fost cheltuite în ultimii 10 ani.

De asemenea, solicit admiterea probei testimoniale cu urmatorii doi martori:

Doamna YYY Timișoara.

Teză probatorie: in susținerea afirmațiilor subsemnatului conform cărora , în pofida absenței vreunei adeziuni la vreun sindicat, profesorilor li se retrăgea în mod automat cotizația sindicală, inainte de emiterea OM 4576 din 2011 prin care cotizația de sindicat nu mai era colectată direct din salariul cadrelor didactice.

Domnul profesor universitar XXX

Teză probatorie: semnificația expresiilor: ”deparazitarea sindicatelor”, “structură cvasi-mafiotizată”,  sindicaliști veroși.”, in accepțiunea publicului larg, explicată din perspectiva martorului,  in calitate de .

Semnat: Funeriu Petru-Daniel