Neocolonialismul progresist: o pledoarie pentru Europa

Cu regret observ că am intrat în epoca neo-colonialistă. Trebuie să spunem, decomplexați, că noii colonialiști sunt progresiștii și să-i punem pe ei la stâlpul infamiei, în loc să încasăm spăsiți epitetele lor degradante pentru singura noastră vină de a nu fi de acord cu ingineriile sociale pe care ni le bagă pe gât. Tot așa cum ei nu suportă îndopatul gâștelor pentru foie gras, nici noi nu trebuie să suportăm îndopatul creierilor cu panseurile lor „sine axis”.

Ei pretind că sunt posesorii unei noi „lumini”, pe care au misiunea... sacră să o reverse asupra voastră, care trăiți în întunericul absolut al vieților voastre „tradiționale”.

Ei vă spun că sunteți niște înapoiați pentru că aveți clar stabilite granițele dintre bine și rău, dintre acceptabil și inacceptabil, dintre rațional și irațional, dintre realitate și utopii ideologice.

Ei vă spun că sunteți înapoiați pentru că acceptați realitatea așa cum e ea, în loc să considerați că, de fapt, totul trebuie deconstruit, ei vă consideră înapoiați pentru că nu vreți să trăiți printre ruinele deconstrucțiilor lor, preferând să trăiți în casele voastre, cert, imperfecte, dar pe care, zi de zi, le faceți mai bune.

Nu, ei nu acceptă asta, ei vă vând iluzia traiului în palate utopice, pentru „construcția” cărora vă demolează casa și vă bagă nasul în praful cimentului rece al noii lor realități.

Ei confiscă casa noastră comună, Europa, pretinzând fals că e a lor, și că tu, european în trup și suflet, nu mai ai loc în casa pe care tocmai ți-o fură, cărămidă cu cărămidă, cu acte în regulă dacă nu ești atent. Europa, spiritul său, stă în tine: moștenitor cultural al generațiilor care au salvat-o de ororile naziste și comuniste, care au construit Uniunea Europeană în pace și prosperitate. Noi vrem acea Uniune Europeană care adaugă la calitatea noastră de cehi, francezi, români sau italieni*. Ei te mint, spunându-ți că dacă nu renunți la cultura ta națională, nu ești un bun european.

Pe noi, cei din Est, abia decolonizați de sub progresiștii lui 1917, adică de criminalii comuniști, ne paște un colonialism cultural. El nu se va face cu kalașnicoave, ci cu punerea la zidul infamiei a celor care refuză aplatizarea culturală impusă de o bandă de exaltați imberbi, cu excluderea sistematică din rețelele de putere politică și interzicerea exprimării libere a celor care gândesc altfel.

Dragii mei: voi sunteți adevărații progresiști! Voi, pentru că prin eforturile minților voastre și sudoarea frunților, ameliorați, zi de zi, câte puțin, material și spiritual, casa noastră comună, Uniunea Europeană. Prin talentul și munca voastre Uniunea Europeană va deveni mai bogată, mai cultivată, mai educată, mai bună și generoasă. În schimb, prin ingineriile lor „marketate”, prin cuvinte și cartoline meșteșugite, Europa devine mai obidită, mai dependentă, mai timorată și săracă material și spiritual, mai puțin verde și fără contur cultural, mai vulnerabilă, mai plată și plicticoasă.

Dar nu, voi să nu îi urâți pe ei. Fiți mărinimoși, la fel cum sunteți cu un om puțin pilit, căzut prin șanțuri, care a uitat drumul spre casă. Zâmbiți-i, spuneți-i că sunteți acolo pentru a-l ajuta să găsească drumul de la care s-a îndepărtat, entuziasmat de visele etilice care i-au falsificat realitatea. Nu râdeți de el. Fiți adevărați europeni, generoși, primitori în sufletele voastre, că și așa vine Crăciunul, pe care să îl dorim cât mai fericit pentru toți, indiferent de nașterea pe care o sărbătoresc sau nu.

Mi-am dat seama de faptul că de fapt progresiștii sunt noii colonialiști citind** textul de mai jos, despre ce spunea Victor Hugo într-o conversație cu generalul Bugeod, șeful armatei colonizatoare franceze din Algeria (traducere aproximativă):

””Momentul 1840” când subiectul Algeria câștigă în importanță în dezbaterea publică, e momentul în care Hugo se apropie de sferele puterii. În 1841 Hugo, nou ales în Academie, discută cu Bugeod, căruia Louis-Philippe tocmai i-a încredințat guvernoratul Algeriei. Bugeod era ostil prezenței franceze, estimând că solul infertil al Algeriei nu merita efortul ținerii departe de țară a armatei franceze. Hugo ar fi răspuns:

Hugo:

„Chiar dacă ar fi cum spuneți, domnule general, cred că cotropirea aceasta este un lucru măreț și util. Este civilizația noastră care învinge barbaria, este un popor iluminat care găsește un popor ce trăiește în noapte. Noi suntem grecii lumii, noi avem misiunea să iluminăm lumea. Misiunea noastră se împlinește, cânt Hossana de dimineața până seara! E firesc ca dumneavaostră să gândiți diferit de mine: dumneavoastră gândiți ca un general, eu ca filosof și gânditor”

Iată un exemplu tipic cum un discurs „civilizator” legitimează, în Franța lui 1840, un proiect colonial”.

Referințe:

*Vaclav Havel: „Faptul că sunt european nu mă face mai puțin ceh. A fi european adaugă la calitatea mea de ceh”

** extras din Franck Laurent. VICTOR HUGO FACE A LA CONQUETE DE L’ALGERIE. Maisonneuve et Larose,

2001, Victor Hugo face à la conquête de l’Algérie, F. Laurent, 2-7068-1552-3. ffhal-0229346